Program de vizitare:
Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady, miercuri-vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, luni și marți închis. Prima miercuri din lună intrarea gratuită.
Muzeul Colecțiilor de Artă: luni, marți, vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, miercuri și joi închis. Prima vineri din lună intrarea gratuită.
În zilele de 21, 22 și 23 martie 2024 Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor vor fi închise publicului. Vă mulțumim pentru înțelegere.

Programul de vizitare al expoziției „Victor Brauner. Între oniric și ocult” în data de 31 martie 2024 va fi 11.00-16.00. 
 
 
 
 
 
Muzeul Național de Artă al României

Expoziţiile temporare ARS AMANDI. Tema iubirii în arta europeană a secolelor XVI – XIX  (noiembrie 2014 – martie 2015) şi Modele de comportament în secolul al XVIII-lea (decembrie 2014 – aprilie 2015) prezintă în premieră opere de artă din patrimoniul Muzeul Naţional de Artă al României, foarte puţin sau deloc cunoscute.

Colectivul Laboratorului Restaurare Pictură de Şevalet al MNAR a selectat opt tablouri prezente în cele aceste două expoziţii pentru a ilustra câteva dintre provocările întâlnite pe parcursul acestui proces.

În cele ce urmează, sunt dezvăluite câteva dintre secretele restaurării lucrării Venus şi Amor de Lucas Cranach cel Bătrân (1472 – 1533).

 

Povestea unui tablou

Tema Venus şi Amor se regăseşte în mai multe lucrări realizate de Lucas Cranach cel Bătrân, prima dintre acestea fiind o gravură din anul 1506, aflată acum în muzeul din Dresda.

Tabloul Venus şi Amor, aflat la Muzeul Naţional de Artă al României provine din colecţia regelui Carol I şi datează din anul 1520, perioadă în care Lucas Cranach cel Bătrân era în plină activitate.

Ca şi în alte lucrări având aceeaşi temă, alături de zeiţa frumuseţii şi de fiul său Amor, sunt prezente arcul şi săgeata, simboluri universale ale suferinţei în dragoste.

Pictura a avut la rândul său de suferit din cauza trecerii celor aproape cinci secole, dar şi din alte cauze, tabloul fiind supus în secolul al XVIII-lea unor procese de restaurare necorespunzătoare.

In anul 1998, domnul Ioan Sfrijan, şeful laboratorului de restaurare de la Muzeul Naţional de Artă al României a început opera de restaurare a tabloului. Iniţial acesta a fost adus în laborator  pentru nişte probleme aparent minore – desprinderi locale de strat de culoare, modificări ale intervenţiilor făcute în timp, retuşuri şi repictări.   

În timp tabloul a suferit intervenţii empirice de reparaţii ale degradărilor, adesea executate de artişti. Pictorii prin mâna cărora a trecut tabloul au adăugat elemente noi, din neştiinţă sau voit, conform cerinţelor vremii. Astfel, părul lui Venus a fost îmbogăţit cu noi bucle care îi acopereau  parţial umerii şi faţa, umărul stâng al zeiţei a fost mărit, iar chipul a fost cosmetizat. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, probabil din motive de pudoare, a fost adăugată draperia albastră ce acoperea anumite zone ale trupului zeiţei, astfel încât privitorii unei epoci marcate de puritanism să nu fie scandalizaţi de nuditatea personajului. Toate aceste modificări puneau la îndoială autenticitatea originalului.

Procesul de restaurare a cuprins o serie de investigaţii, s-au efectuat sondaje  de dimensiuni foarte mici, de câţiva milimetri,  s-a constatat că albastrul draperiei adăugate conţinea un pigment apărut la începutul secolului al XVIII-lea  (albastru de Prusia, unul dintre primii pigmenţi obţinuţi prin sinteză artificială). Cu ajutorul investigaţiilor moderne, restauratorul a putut reconstitui şi delimita pictura originală de părţile adăugate ulterior.  Intervenţia propriu-zisă şi decizia pentru îndepărtarea draperiei a necesitat 2 ani de studiu asupra tabloului, procesul de restaurare incluzând în acelaşi timp o amplă muncă de cercetare şi documentare.

Facebook Page

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.