Muzeul Naţional de Artă al României

Expoziţii temporare

 

Pe lângă galeriile permanente, MNAR propune publicului și expoziții temporare realizate în parteneriat cu muzee și instituții culturale de prestigiu.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunță vernisajul expoziției „M.H. Maxy – De la avangardă la socialism” care va avea loc miercuri 28 decembrie 2022, ora 18.00 în spațiul expozițiilor temporare de la parterul Galeriei Naționale. 

Expoziția va fi deschisă de domnul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Max Herman Maxy a fost una dintre figurile excepționale ale artei secolului XX din România, viața sa de artist petrecându-se în două epoci distincte, egale ca durată: în România monarhică din anul 1923, cel al întoarcerii de la studiile urmate la Berlin până în anul 1947 și cea care a urmat prin instaurarea regimului comunist în acel an și până la moartea sa în 1971. În ambele perioade a fost o figură de prim rang, fie ca unul dintre liderii mișcării artistice de avangardă din perioada interbelică, fie ca directorul care a condus înființarea și funcționarea celui mai important muzeu de artă al României din perioada comunistă (actualul MNAR).

Această expoziție prezintă opera artistului în aceste două secțiuni distincte, urmând firul cronologic al biografiei sale și reunește 95 de lucrări de pictură, 50 de lucrări de grafică și proiecte de scenografie, obiecte de artă aplicată, o selecție din revistele de avangardă Integral, Contimporanul, unu, Punct. 

Vor fi proiectate selecții din filme documentare realizate în anii 40 și 50  ai secolului XX semnificative pentru climatul epocilor respective.

La realizarea expoziției au colaborat: Arhiva Naţională de Filme, Asociaţia „Prietenii Muzeului Naţional de Artă al României”, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Consiliul Naţional al Cinematografiei, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea. De asemenea, sunt expuse lucrări din colecțiile Damian Florea, Vladimir Pană, Ovidiu Șandor. 

Curator Călin Stegerean, director general al MNAR.

Comisar de expoziție Patricia Bădulescu, muzeograf. 

Expoziția va fi deschisă până la 30 aprilie 2023 și va include activități educative și conferințe susținute de academicianul Ion Pop, dr. Alexandra Chiriac și Călin Stegerean.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunță deschiderea expoziției „Laborator III. Aspecte din restaurarea unor lucrări de grafică și ceramică din China și Japonia aflate în patrimoniul MNAR” care va avea loc duminică, 11 decembrie, 2022, ora 16.00 în Sala Kretzulescu – intrarea prin Strada Walter Mărăcineanu.

Curatori: Oana Solomon – șef de laborator restaurare ceramică, sticlă, metale – și  dr. Andreia-Maria Teodorescu – expert restaurator grafică. Designul expozițional este realizat de Vadim Romulus Patriciu Arhitectură.

            Expoziția va fi prezentată de domnul prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății, în susținerea acestui demers al restauratorilor care redau sănătatea operelor de artă. Continuând seria expozițiilor prezentate de personalități din alte domenii decât cele artistice, dorim să punem în evidență faptul că expozițiile noastre se adresează publicului larg, nu doar specialiștilor.

Expoziția de față este cea de-a treia din seria Laborator, după expozițiile „Laborator. Restaurarea picturilor vechilor maeștri” (2019) și „Laborator II. 1989. Restaurarea picturilor împușcate” (2020) și aduce în atenția publicului importanța activităților de conservare și restaurare, vitale pentru supraviețuirea operei de artă.

„Laborator III” pune într-un dialog original cinci lucrări de pictură pe mătase și hârtie cu montări tradiționale, patru gravuri ukiyo-e (imagini ale lumii trecătoare) și șase piese din porțelan și pietre semiprețioase, ce se numără printre obiectele cele mai frumoase din patrimoniul MNAR provenite din Extremul Orient. Recent restaurate în laboratoarele muzeului, aceste obiecte pot fi din nou expuse și admirate, după o îndelungată absență, datorită unui proces exigent de restaurare care va fi de asemenea prezentat publicului prin documente și instrumente de lucru specifice.  

„O vizită în atelierele de restaurare ale Muzeului Național de Artă al României pare a combina experiența unei întâlniri cu intimitatea unui atelier artistic personal cu cea a unui laborator alchimic în care pot fi întâlnite instrumente, recipiente și unelte ce țin de un inventar magic. Cu atât mai mult atunci când este vorba de obiecte care provin din spații îndepărtate, cărora inaccesibilitatea și diferențele culturale le sporesc puterea de atracție” menționează dr. Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al Muzeului Național de Artă al României.

Vedetele expoziției sunt două lampadare de porțelan japonez realizate de manufactura Arita în secolul XIX și prezentate pentru prima oară publicului. Acestea sunt făcute din 14 elemente suprapuse de porțelan pictat cu albastru cobalt sub glazură și cu emailuri colorate peste glazură și provin din colecția Toma Stelian.  

Amenajarea spațiului își propune să fie o simbioză între universul Extremului Orient, spațiul laboratorului reprezentat prin imagini, instrumente specifice precum și documente de lucru. Călătoria către ținutul Soarelui Răsare este sugerată de cromatica alb – albastru inspirată din pictura pe porțelan, iar scenografia spațiului expozițional și proiecțiile video permit o incursiune în laboratoarele de restaurare grafică și ceramică ale muzeului.

Secția de restaurare a muzeului, cuprinde în prezent 8 laboratoare: pictură ulei, pictură tempera, grafică, sculptură în lemn și mobilier, textile, metal, ceramică și sticlă, și rame, toate specializate în domeniul artistic. Specialiștii secției au în grijă întreg patrimoniul Muzeului, cu scopul de a permite recuperarea obiectelor din trecut și transmiterea lor către generațiile viitoare.

Participarea la vernisaj se face pe bază de invitație, accesul liber pentru publicul larg fiind admis în limita unui număr de 50 de persoane.

Expoziția va fi deschisă publicului în perioada 14 decembrie 2022 - 14 mai 2023.

 

 

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunță vernisajul expoziției „O istorie uitată. Sindicatul Artelor Frumoase din România” care va avea loc duminică, 27 noiembrie, 2022, ora 16.00 în Sala cu Alveole – corpul Știrbei. Aceasta va fi deschisă publicului  în perioada  1 decembrie 2022 - 31 martie 2023.
Cuvânt de deschidere Dumitru Costin, președinte al Blocului Național Sindical.

”Continuăm cu acest vernisaj invitarea unor personalități din alte domenii decât cele artistice să deschidă expozițiile noastre în sprijinul ideii că operele de artă se adresează publicului larg și nu doar specialiștilor” subliniază Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Expoziția cuprinde 150 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și documente din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României ilustrând activitatea primelor organizații artistice din România:  Societatea Generală a Artiștilor din România (1908-1909), Sindicatul Artelor Frumoase (1922-1940) și Noul Sindicat al Artelor Frumoase (1944-1950). Acestea au avut o contribuție în afirmarea, reconsiderarea și protejarea statutului artiștilor în perioada respectivă. Asemenea altor organizații profesionale, uniunile de creație - prin statutele și regulamentele lor, precum și prin cele ale Academiilor de Arte Frumoase - au acordat libertate deplină de exprimare membrilor săi și au apărat interesele tuturor artiștilor, acordându-le șanse egale de afirmare. Pe nedrept uitate de posteritate aceste organizații au contribuit fundamental la maturizarea mediului artistic românesc.

Grupate în trei secțiuni, lucrările expuse corespund celor trei organizații profesionale ce au activat în perioada interbelică: Societatea Generală a Artiștilor, Sindicatul Artelor Frumoase și Noul Sindicat al Artelor Frumoase.

Expoziția prezintă cele mai importante personalități artistice implicate în diferite etape în aceste trei uniuni de creație: Adam Bălțatu (1899-1979), Octav Băncilă (1872-1944), Marius Bunescu (1881-1971), Traian Cornescu (1885-1965), Nicolae Dărăscu (1883-1959), Ștefan Dimitrescu (1886-1933), Lucian Grigorescu (1894-1965), Jean Neylies (1869-1938), Costin Petrescu (1971-954), Ștefan Popescu (1872-1948), Camil Ressu (1880-1962), Alexandru Satmary (1870-1933), Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-975), Dimitrie Serafim(1862-1931), Menelas (Michel) Simonidi (1870-1933), Jean Alexandru Steriadi (1880-1956), Francisc Șirato (1877-1953), Ion Theodorescu-Sion (1882-939), Arthur Verona (1868-1946), Alexandru Severin (1881-1956). Selecția acoperă aspecte ale artei românești pe o perioadă de aproape un secol de la mijlocul secolului XIX până la mijlocul secolului al XX-lea.

Curator: Alina Petrescu, istoric de artă, muzeograf al secției de Artă Românească Modernă din 2004, a colaborat ca redactor de arte vizuale și critic de artă la suplimentul Revistei 22 „Bucureștiul Cultural”, la Revista Arta, la Revista Muzeelor, precum și la Magazinul Istoric. În prezent, ocupă funcția de șef al Secției de Artă Românească Modernă a Muzeului Național de Artă al României.

 

Muzeul Național de Artă al României anunță vernisajul expoziției „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu” care va avea loc duminică, 23 octombrie, 2022, ora 16.00, la Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei nr. 111.

Cuvântul de deschidere va fi rostit de cunoscuta jurnalistă, realizatoare TV și radio, Andreea Esca.

„Inaugurăm cu acest vernisaj seria expozițiilor prezentate de personalități din alte domenii decât cele artistice în susținerea ideii că operele de artă se adresează publicului larg și nu privesc doar specialiștii. Vrem, astfel, să aducem arta mai aproape de cei cărora le este destinată” spune Călin Stegerean, directorul general al MNAR.  

Vor fi expuse, unele pentru prima dată, peste o sută de lucrări din colecția lăsată de artistă prin testament muzeului, în cea mai mare parte grafică dar și o selecție valoroasă de picturi, care surprind evoluția și diversitatea creației sale artistice, de la primul desen în cărbune realizat în anul 1914 până la peisajele marine din anul 1976, fiind completată cu fotografii de familie, acte de studii și manuscrise.

Lucia Dem. Bălăcescu s-a născut în București, la 22 ianuarie 1895, într-o veche familie boierească cu rădăcini în Oltenia. A studiat pictura la București și la Paris, a fost activă în cercurile artistice ale vremii: Sindicatul Artelor Frumoase, Asociația Femeilor Pictore și Sculptore, Contimporanul, Arta Nouă, Criterion, Grupul Plastic 1934, Corpul Artiștilor Plastici, unde și-a construit atent imaginea unei artiste excentrice și joviale. Stilul său artistic, ușor de recunoscut, a fost titrat ca „stilul LDB”, îmbinând cu succes elemente avangardiste cu o abordare aparent naivă, înclinată spre imaginar, grotesc sau oniric. Artista a avut o activitate prolifică și ca critic de artă, fiind autoare multor articole despre viața culturală a epocii și a două volume de memorii. Deși a avut o sănătate șubredă a participat la majoritatea expozițiilor de grup și a deschis cu regularitate expoziții personale în Capitală. S-a stins din viață în anul 1979.

Expoziția este completată de repertoriul colecției având 256 pagini, format 28 x 22 cm, în care sunt reproduse color toate cele 304 de lucrări de artă donate, precum și materiale documentare legate de opera sa. Acest volum este al treilea din seria de repertorii (Alexandru Phoebus și Simion Iuca) ale Muzeului Colecțiilor de Artă, publicate în scopul cunoașterii unor colecții de mare valoare artistică.

Expoziția face parte din seria expozițiilor ce au genericul „Partea nevăzută...”, cu lucrări selectate exclusiv din depozitele muzeului, fiind a doua realizată după „Partea nevăzută a colecției de artă Alexandru Phoebus” din anul 2019.

Participarea la vernisaj se face pe bază de invitație, accesul liber pentru publicul larg fiind admis în limita unui număr de 50 de persoane.

Acreditările de presă pot fi solicitate până vineri 21 octombrie, orele 12.00, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Curatorii expoziţiei: Liliana Chiriac și Ilinca Damian

Autor catalog: Ilinca Damian

Muzeograf: Monica Croitoru

Conservatori: Marina Iliescu, Nela Mihai, Ionuţ Sâmbeteanu

Durata expoziției: 26 octombrie 2022 – 26 martie 2023

Bilet de intrare: 20 de lei

Curator: Lucreția Pătrășcanu
Perioada: 5 decembrie 2020 - 31 decembrie 2022
Galeria de Artă Veche Românească,
Calea Victoriei 49-53
Program: miercuri - duminică, 10 - 18
Accesul este gratuit, în baza biletului de vizitare pentru Galeria Națională de la sediul central.

Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor pot fi vizitate în programul obișnuit al MNAR.
Biletele de intrare se achiziționează de la casa de bilete din Galeria de Artă Europeană și online de pe www.booktes.com .
Preț bilet: 24 lei / 12 lei / 6 lei.
Fotografiatul este permis cu telefonul mobil.

Galeria de Artă Veche Românească
Perioada: 1 decembrie 2021 - 31 decembrie 2022
Curatori: Emanuela Cernea, Iuliana Dumitrașcu
Coordonator: Călin Stegerean

Accesul este gratuit, în baza biletului de vizitare pentru Galeria Națională de la sediul central.

Expoziție dedicată artei din epoca lui Neagoe Basarab (1512-1521) care marchează 500 de ani de la moartea sa, propunând o lectură insolită a operei sale culturale. Expoziția pune în valoare complexa personalitate a voievodului, autor al primei scrieri literare concepute în spațiul românesc: „Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”, ctitor al Mănăstirii de la Curtea de Argeș, susținător al unei campanii de patronaj artistic, ale cărei urme sunt reperabile până astăzi, peste tot în lume.

Display-ul expozițional gravitează în jurul unor icoane, comandate de Neagoe Basarab cu cinci veacuri în urmă şi restaurate cu prilejul acestei expoziții. Acestea vor completa ansamblul unic de fresce ale bisericii de la Curtea de Argeș din colecția MNAR, pentru a ilustra standardele ridicate ale școlii de pictură din Țara Românească de la începutul secolului XVI.

Scenografia expozițională sugerează spațiul inventat de meșterii lui Neagoe Basarab şi replicat în marile ctitorii voievodale din spațiul românesc.

Expoziția va integra periodic un recital de poezie cu legenda Meșterului Manole susținut de cunoscuta interpretă Viorica Vatamanu, în regia lui Gavriil Pinte.

Dincolo de legendă. Neagoe Basarab
Galeria de Artă Veche Românească
1 decembrie 2021 - 31 decembrie 2022
Curatori: Emanuela Cernea, Iuliana Dumitrașcu
Coordonator: Călin Stegerean

Accesul este gratuit, în baza biletului de vizitare pentru Galeria Națională de la sediul central.

Curator: Mălina Conțu
Perioada: 8 iunie 2022 - 29 ianuarie 2023
Parterul Galeriei Naționale,
Calea Victoriei 49-53
Program: miercuri - duminică, 10 - 18
Ultima intrare: 17:30
Preț bilet: 20 lei / 10 lei / 5 lei

Facebook Page

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.