Cu prilejul Zilei Naționale a pictorului Nicolae Grigorescu, Muzeul Național de Artă al României (MNAR) în parteneriat cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” anunță deschiderea expoziției „Nicolae Grigorescu – Pictor al ethosului românesc”. Expoziția va fi deschisă publicului începând cu ziua de luni 15 mai 2023, când se împlinesc 185 de ani de la nașterea artistului și până în ziua de duminică 17 septembrie 2023. 

Presa este invitată la o previzionare a expoziției vineri 12 mai 2023, între orele 11.00 – 13.00 în prezența echipei curatoriale. 

Expoziția cuprinde peste 120 de lucrări de pictură din colecția MNAR multe dintre acestea, de mari dimensiuni, fiind expuse foarte rar sau prezentate acum pentru prima dată publicului în urma restaurării la care au fost supuse. Acestor lucrări li se adaugă din colecția Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” veșminte țărănești și obiecte cu caracter decorativ precum și 83 de fotografii realizate în timpul cercetărilor realizate între 1925-1936 de echipa profesorului Dimitrie Gusti în localități rurale din România.

La 185 de ani de la nașterea lui Nicolae Grigorescu, evaluarea moștenirii sale artistice s-a oprit la lucrările ce pot fi asociate exprimării unui ethos național pe care atât contemporanii pictorului cât și generațiile care au urmat l-au sesizat și apreciat. De aceea, lucrările sale sunt acompaniate de o selecție de citate din scrierile ce privesc opera sa pe întreg parcursul secolului XX, de la Nicolae Iorga la Andrei Pleșu. 

Dincolo de acest demers unificator, rolul expoziției noastre este și acela de a focaliza atenția publicului asupra valorii artistice a lucrărilor sale, care poartă amprenta excepționalului său talent. 

„Deși i s-a reproșat uneori faptul că nu a pictat decât partea frumoasă a vieții la țară, din care orice trimitere la problemele sociale lipsește, opțiunea lui Grigorescu are legătură cu identificarea unor teme în care conaționalii au regăsit esența unui spirit național, cuprins în redarea naturii generoase a acestei țări, a frumuseții portului țărănesc și a scenelor câmpenești cu rezonanțe în conștiința colectivă a poporului român” consideră dr. Călin-Alexiu Stegerean, directorul general al MNAR.

Expoziția a fost realizată de un colectiv al MNAR compus din dr. Călin-Alexiu Stegerean, director general, curator-coordonator, Alina Petrescu șef de secție Artă Românească Modernă, Miruna Moraru, muzeograf și Monica Croitoru-Tonciu, muzeograf. Restaurare pictură: Ioan Sfrijan, șef de secție, Sorina Gheorghiță, Raluca Bivol, Adrian Corduban, Crenguța Corduban, Horațiu Costin, Rareș Pătrașcu. Restaurare rame: Silvia Luca, Violeta Pintilie. Conservatori: Costina Anghel, Paula Luca, Victoria Oancea, Cătălina Negoiță.

Din partea Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” au colaborat conf. dr. Paula Popoiu, manager, dr. Georgiana Onoiu, șef secție Tezaurizare patrimoniu cultural, dr. Aurelia Tudor, cercetător științific, colectivul secției Tezaurizare patrimoniu cultural, colectivul Biroului Arhivă Documentară, colectivul Laboratorului de Conservare-Restaurare.

Pe parcursul expoziției vor fi organizate activități educative pentru copii, ghidaje și conferințe. Un program special intitulat „Turul directorilor” va include o serie de prelegeri realizate în expoziție de directorii unor instituții de cultură prestigioase. 

Parteneri : Asociația Prietenii Muzeului Național de Artă al României, Domeniile Sâmburești, Aqua Carpatica, Maison Dadoo, TVR, Radio România Actualități, Radio România București FM, Radio România Cultural, Trinitas TV, Radio Trinitas, Sensoarte.ro, Radio France International, Observator Cultural, Modernism, Zeppelin, Igloo.

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunță vernisajul expoziției „M.H. Maxy – De la avangardă la socialism” care va avea loc miercuri 28 decembrie 2022, ora 18.00 în spațiul expozițiilor temporare de la parterul Galeriei Naționale. 

Expoziția va fi deschisă de domnul Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România.

Max Herman Maxy a fost una dintre figurile excepționale ale artei secolului XX din România, viața sa de artist petrecându-se în două epoci distincte, egale ca durată: în România monarhică din anul 1923, cel al întoarcerii de la studiile urmate la Berlin până în anul 1947 și cea care a urmat prin instaurarea regimului comunist în acel an și până la moartea sa în 1971. În ambele perioade a fost o figură de prim rang, fie ca unul dintre liderii mișcării artistice de avangardă din perioada interbelică, fie ca directorul care a condus înființarea și funcționarea celui mai important muzeu de artă al României din perioada comunistă (actualul MNAR).

Această expoziție prezintă opera artistului în aceste două secțiuni distincte, urmând firul cronologic al biografiei sale și reunește 95 de lucrări de pictură, 50 de lucrări de grafică și proiecte de scenografie, obiecte de artă aplicată, o selecție din revistele de avangardă Integral, Contimporanul, unu, Punct. 

Vor fi proiectate selecții din filme documentare realizate în anii 40 și 50  ai secolului XX semnificative pentru climatul epocilor respective.

La realizarea expoziției au colaborat: Arhiva Naţională de Filme, Asociaţia „Prietenii Muzeului Naţional de Artă al României”, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” Cluj-Napoca, Biblioteca Metropolitană Bucureşti, Complexul Muzeal Arad, Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi, Consiliul Naţional al Cinematografiei, Institutul de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” Tulcea, Muzeul Brăilei „Carol I”, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Craiova, Muzeul Judeţean Mureş, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu Quintus”, Muzeul Municipiului Bucureşti, Muzeul Țării Crișurilor, Oradea. De asemenea, sunt expuse lucrări din colecțiile Damian Florea, Vladimir Pană, Ovidiu Șandor. 

Curator Călin Stegerean, director general al MNAR.

Comisar de expoziție Patricia Bădulescu, muzeograf. 

Expoziția va fi deschisă până la 30 aprilie 2023 și va include activități educative și conferințe susținute de academicianul Ion Pop, dr. Alexandra Chiriac și Călin Stegerean.

EXPOZIȚIA SE PRELUNGEŞTE PÂNĂ LA DATA DE 25 IUNIE 2023

Muzeul Național de Artă al României (MNAR) anunță vernisajul expoziției „O istorie uitată. Sindicatul Artelor Frumoase din România” care va avea loc duminică, 27 noiembrie, 2022, ora 16.00 în Sala cu Alveole – corpul Știrbei. Aceasta va fi deschisă publicului  în perioada  1 decembrie 2022 - 30 aprilie 2023.
Cuvânt de deschidere Dumitru Costin, președinte al Blocului Național Sindical.

”Continuăm cu acest vernisaj invitarea unor personalități din alte domenii decât cele artistice să deschidă expozițiile noastre în sprijinul ideii că operele de artă se adresează publicului larg și nu doar specialiștilor” subliniază Călin Stegerean, directorul general al MNAR.

Expoziția cuprinde 150 de lucrări de pictură, sculptură, grafică și documente din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României ilustrând activitatea primelor organizații artistice din România:  Societatea Generală a Artiștilor din România (1908-1909), Sindicatul Artelor Frumoase (1922-1940) și Noul Sindicat al Artelor Frumoase (1944-1950). Acestea au avut o contribuție în afirmarea, reconsiderarea și protejarea statutului artiștilor în perioada respectivă. Asemenea altor organizații profesionale, uniunile de creație - prin statutele și regulamentele lor, precum și prin cele ale Academiilor de Arte Frumoase - au acordat libertate deplină de exprimare membrilor săi și au apărat interesele tuturor artiștilor, acordându-le șanse egale de afirmare. Pe nedrept uitate de posteritate aceste organizații au contribuit fundamental la maturizarea mediului artistic românesc.

Grupate în trei secțiuni, lucrările expuse corespund celor trei organizații profesionale ce au activat în perioada interbelică: Societatea Generală a Artiștilor, Sindicatul Artelor Frumoase și Noul Sindicat al Artelor Frumoase.

Expoziția prezintă cele mai importante personalități artistice implicate în diferite etape în aceste trei uniuni de creație: Adam Bălțatu (1899-1979), Octav Băncilă (1872-1944), Marius Bunescu (1881-1971), Traian Cornescu (1885-1965), Nicolae Dărăscu (1883-1959), Ștefan Dimitrescu (1886-1933), Lucian Grigorescu (1894-1965), Jean Neylies (1869-1938), Costin Petrescu (1971-954), Ștefan Popescu (1872-1948), Camil Ressu (1880-1962), Alexandru Satmary (1870-1933), Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886-975), Dimitrie Serafim(1862-1931), Menelas (Michel) Simonidi (1870-1933), Jean Alexandru Steriadi (1880-1956), Francisc Șirato (1877-1953), Ion Theodorescu-Sion (1882-939), Arthur Verona (1868-1946), Alexandru Severin (1881-1956). Selecția acoperă aspecte ale artei românești pe o perioadă de aproape un secol de la mijlocul secolului XIX până la mijlocul secolului al XX-lea.

Curator: Alina Petrescu, istoric de artă, muzeograf al secției de Artă Românească Modernă din 2004, a colaborat ca redactor de arte vizuale și critic de artă la suplimentul Revistei 22 „Bucureștiul Cultural”, la Revista Arta, la Revista Muzeelor, precum și la Magazinul Istoric. În prezent, ocupă funcția de șef al Secției de Artă Românească Modernă a Muzeului Național de Artă al României.

Muzeul Național de Artă al României anunță vernisajul expoziției „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu” care va avea loc duminică, 23 octombrie, 2022, ora 16.00, la Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei nr. 111.

Cuvântul de deschidere va fi rostit de cunoscuta jurnalistă, realizatoare TV și radio, Andreea Esca.

„Inaugurăm cu acest vernisaj seria expozițiilor prezentate de personalități din alte domenii decât cele artistice în susținerea ideii că operele de artă se adresează publicului larg și nu privesc doar specialiștii. Vrem, astfel, să aducem arta mai aproape de cei cărora le este destinată” spune Călin Stegerean, directorul general al MNAR.  

Vor fi expuse, unele pentru prima dată, peste o sută de lucrări din colecția lăsată de artistă prin testament muzeului, în cea mai mare parte grafică dar și o selecție valoroasă de picturi, care surprind evoluția și diversitatea creației sale artistice, de la primul desen în cărbune realizat în anul 1914 până la peisajele marine din anul 1976, fiind completată cu fotografii de familie, acte de studii și manuscrise.

Lucia Dem. Bălăcescu s-a născut în București, la 22 ianuarie 1895, într-o veche familie boierească cu rădăcini în Oltenia. A studiat pictura la București și la Paris, a fost activă în cercurile artistice ale vremii: Sindicatul Artelor Frumoase, Asociația Femeilor Pictore și Sculptore, Contimporanul, Arta Nouă, Criterion, Grupul Plastic 1934, Corpul Artiștilor Plastici, unde și-a construit atent imaginea unei artiste excentrice și joviale. Stilul său artistic, ușor de recunoscut, a fost titrat ca „stilul LDB”, îmbinând cu succes elemente avangardiste cu o abordare aparent naivă, înclinată spre imaginar, grotesc sau oniric. Artista a avut o activitate prolifică și ca critic de artă, fiind autoare multor articole despre viața culturală a epocii și a două volume de memorii. Deși a avut o sănătate șubredă a participat la majoritatea expozițiilor de grup și a deschis cu regularitate expoziții personale în Capitală. S-a stins din viață în anul 1979.

Expoziția este completată de repertoriul colecției având 256 pagini, format 28 x 22 cm, în care sunt reproduse color toate cele 304 de lucrări de artă donate, precum și materiale documentare legate de opera sa. Acest volum este al treilea din seria de repertorii (Alexandru Phoebus și Simion Iuca) ale Muzeului Colecțiilor de Artă, publicate în scopul cunoașterii unor colecții de mare valoare artistică.

Expoziția face parte din seria expozițiilor ce au genericul „Partea nevăzută...”, cu lucrări selectate exclusiv din depozitele muzeului, fiind a doua realizată după „Partea nevăzută a colecției de artă Alexandru Phoebus” din anul 2019.

Participarea la vernisaj se face pe bază de invitație, accesul liber pentru publicul larg fiind admis în limita unui număr de 50 de persoane.

Acreditările de presă pot fi solicitate până vineri 21 octombrie, orele 12.00, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Curatorii expoziţiei: Liliana Chiriac și Ilinca Damian

Autor catalog: Ilinca Damian

Muzeograf: Monica Croitoru

Conservatori: Marina Iliescu, Nela Mihai, Ionuţ Sâmbeteanu

Durata expoziției: 26 octombrie 2022 – 26 martie 2023

Bilet de intrare: 20 de lei