Expoziția „PARTEA NEVĂZUTĂ A COLECŢIEI LUCIA DEM. BĂLĂCESCU” - prezentată de jurnalista Andreea Esca

Muzeul Național de Artă al României anunță vernisajul expoziției „Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu” care va avea loc duminică, 23 octombrie, 2022, ora 16.00, la Muzeul Colecțiilor de Artă, Calea Victoriei nr. 111.

Cuvântul de deschidere va fi rostit de cunoscuta jurnalistă, realizatoare TV și radio, Andreea Esca.

„Inaugurăm cu acest vernisaj seria expozițiilor prezentate de personalități din alte domenii decât cele artistice în susținerea ideii că operele de artă se adresează publicului larg și nu privesc doar specialiștii. Vrem, astfel, să aducem arta mai aproape de cei cărora le este destinată” spune Călin Stegerean, directorul general al MNAR.  

Vor fi expuse, unele pentru prima dată, peste o sută de lucrări din colecția lăsată de artistă prin testament muzeului, în cea mai mare parte grafică dar și o selecție valoroasă de picturi, care surprind evoluția și diversitatea creației sale artistice, de la primul desen în cărbune realizat în anul 1914 până la peisajele marine din anul 1976, fiind completată cu fotografii de familie, acte de studii și manuscrise.

Lucia Dem. Bălăcescu s-a născut în București, la 22 ianuarie 1895, într-o veche familie boierească cu rădăcini în Oltenia. A studiat pictura la București și la Paris, a fost activă în cercurile artistice ale vremii: Sindicatul Artelor Frumoase, Asociația Femeilor Pictore și Sculptore, Contimporanul, Arta Nouă, Criterion, Grupul Plastic 1934, Corpul Artiștilor Plastici, unde și-a construit atent imaginea unei artiste excentrice și joviale. Stilul său artistic, ușor de recunoscut, a fost titrat ca „stilul LDB”, îmbinând cu succes elemente avangardiste cu o abordare aparent naivă, înclinată spre imaginar, grotesc sau oniric. Artista a avut o activitate prolifică și ca critic de artă, fiind autoare multor articole despre viața culturală a epocii și a două volume de memorii. Deși a avut o sănătate șubredă a participat la majoritatea expozițiilor de grup și a deschis cu regularitate expoziții personale în Capitală. S-a stins din viață în anul 1979.

Expoziția este completată de repertoriul colecției având 256 pagini, format 28 x 22 cm, în care sunt reproduse color toate cele 304 de lucrări de artă donate, precum și materiale documentare legate de opera sa. Acest volum este al treilea din seria de repertorii (Alexandru Phoebus și Simion Iuca) ale Muzeului Colecțiilor de Artă, publicate în scopul cunoașterii unor colecții de mare valoare artistică.

Expoziția face parte din seria expozițiilor ce au genericul „Partea nevăzută...”, cu lucrări selectate exclusiv din depozitele muzeului, fiind a doua realizată după „Partea nevăzută a colecției de artă Alexandru Phoebus” din anul 2019.

Participarea la vernisaj se face pe bază de invitație, accesul liber pentru publicul larg fiind admis în limita unui număr de 50 de persoane.

Acreditările de presă pot fi solicitate până vineri 21 octombrie, orele 12.00, la adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

Curatorii expoziţiei: Liliana Chiriac și Ilinca Damian

Autor catalog: Ilinca Damian

Muzeograf: Monica Croitoru

Conservatori: Marina Iliescu, Nela Mihai, Ionuţ Sâmbeteanu

Durata expoziției: 26 octombrie 2022 – 26 martie 2023

Bilet de intrare: 20 de lei

Partea nevăzută a colecției Lucia Dem. Bălăcescu

Lucia Dem. Bălăcescu s-a născut în București, pe 22 ianuarie 1895, într-o veche familie boierească cu rădăcini în Oltenia. A studiat pictura la București și la Paris, a fost activă în cercurile artistice ale vremii, unde și-a construit atent imaginea unei artiste excentrice și joviale. Stilul său artistic ușor de recunoscut, dar greu de categorisit, a fost titrat ca „stilul LDB”, îmbinând cu succes elemente de estetică fovistă cu o abordare aparent naivă, înclinată spre imaginar, grotesc sau oniric. Artista a avut o activitate prolifică, deși a avut probleme de sănătate, a participat la majoritatea expozițiilor de grup și a deschis cu regularitate expoziții personale în capitală.

Expoziția prezintă peste o sută de lucrări, în cea mai mare parte lucrări de grafică executate în creion, pastel, guaşă, acuarelă, pe hârtie şi carton, în diferite tehnici de gravură (litografia, xilogravură, monotip etc.), dar și o selecție de lucrări de pictură care surprind evoluția și diversitatea creației sale artistice. Imaginea artistei este întregită prin surse documentare precum fotografii de familie, acte de studii și manuscrise, care conferă evenimentului caracterul unei expoziții monografice.

 Nostalgie. Amintire. Regăsire.

Nostalgie. Amintire. Regăsire.
Peisajul european și ruina în secolele XVI-XIX

Muzeul Național de Artă al României vă invită la o nouă expoziție: Nostalgie. Amintire. Regăsire. Peisajul european și ruina, care va fi deschisă publicului în perioada 8 iunie 2022 – 31 ianuarie 2023.

Expoziția, gândită ca un eveniment care va prezenta o parte din extraordinarul patrimoniu artistic pe care muzeul îl deține, prezintă diversele aspecte şi semnificații pe care le primește ruina în vizualul european în decursul secolelor al XVI-lea - al XIX-lea, cele 140 de lucrări expuse, din patrimoniul Muzeului Național de Artă al României, articulându-se într-un discurs tematic construit progresiv în scopul de a ilustra, pe parcursul celor șase secțiuni ale expoziției, transformarea ruinei dintr-un simbol indicial al culturii antice în epoca Renașterii într-o stare de spirit, o trăire aparte, vecină cu sentimentul de ruinare a sufletului, în contextul interesului pentru sublim al romantismului. Peste acest parcurs istoric se suprapune un discurs psihologic menit a evidenția relevanța ruinei ca simbol al relației noastre cu trecutul și a peisajului ca emblemă a evadării spre o lume ideală.
Cu o scenografie spectaculoasă, similară celor din marile muzee ale lumii, expoziția etalează lucrări ale unor nume importante din arta europeană a secolelor XVI-XIX, dintre care amintim: Jan Sanders Van Hemessen (cca. 1500 – 1556), Gaspard Dughet (1615 - 1675), Giovanni Paolo Pannini (1691-1765), Giovanni, Battista Piranesi (1720-1778), August Becker (1821/1822 - 1887), Ivan Aivazovski (1817-1900).

Curatorul expoziției este doamna Mălina Conţu, istoric şi teoretician de artă şi arhitectură, doctor în Arte Vizuale la Universitatea de Arte Bucureşti din anul 2012. Este șeful secției Artă Europeană la Muzeul Naţional de Artă al României și lector asociat în cadrul Universităţii Bucureşti, Departamentul de Istoria Artei.

Călin Stegerean, directorul general al MNAR apreciază: „Consider că expozițiile noastre trebuie să fie surse de cunoaștere, inspirație și delectare, un instrument formativ și prilej de manifestare a spiritului și coeziunii sociale. În contextul creșterii mobilității publicului din România nu numai în Europa ci pe aproape toate continentele, expozițiile pe care le organizăm trebuie să fie în consonanță calitativă cu ceea ce acest public întâlnește în cele mai bune muzee ale lumii, atât ca problematică expozițională cât și ca mijloace tehnice de realizare”.

Descoperă Expozițiile MNAR

și

Locuri ale artei și istoriei noastre

Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor sunt redeschise și pot fi vizitate în programul obișnuit al MNAR, respectiv miercuri-duminică, între orele 10.00-18.00.  Detalii aici.

Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Theodor Pallady și Muzeul K. H. Zambaccian pot fi vizitate de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00-18:00. Ultima intrare la MNAR și la Muzeul Colecțiilor de Artă se face la ora 17.00, iar la Muzeul Theodor Pallady, la Muzeul K.H. Zambaccian și în expozițiile temporare, ultimul acces are lor la ora 17.30. Accesul persoanelor se va face prin zonele de dezinfectare de la intrările marcate.

***

Muzeul Național de Artă al României a luat ființă în anul 1948, an în care i s-a dat în folosință clădirea fostului palat regal de pe Calea Victoriei din București, puternic afectat în urma bombardamentelor din 1944. Încă de la început muzeul a avut un caracter enciclopedic, grupând colecții variate de artă românească, europeană și orientală. El este păstrătorul celui mai reprezentativ patrimoniu de artă medievală și modernă românească, un instrument indispensabil pentru cunoașterea culturii vizuale românești. Deschis din 1950 publicului larg, MNAR cuprinde în prezent Galeria Națională (cu Galeria de Artă Veche Românească și Galeria de Artă Românească Modernă), Galeria de Artă Europeană precum și spațiile istorice ale fostului palat regal (Sala Tronului, Sufrageria Regală, Scara Voievozilor).

Muzeul Național de Artă al României reunește și alte trei muzee din București, care adăpostesc colecții unice de artă românească și internațională – din perioada impresionistă și postimpresionistă. Aceste muzee sunt: Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul K.H. Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady, cel din urmă funcționând într-una din cele mai vechi case din București.

Pe lângă activitatea sa de cercetare și de conservare, MNAR desfășoară ample programe educaționale, proiecte sau activități dedicate școlilor, adulților și familiilor, cu un caracter recurent. Programele pentru școli, familii și adulți sunt incluse în oferta permanentă a MNAR. Pentru programul național „Școala altfel” muzeul oferă activități și trasee speciale. Mai multe informații pot fi accesate la adresa http://www.mnar.arts.ro/invata/scoli