Colecţia de artă comparată Alexandra şi Barbu Slătineanu
Începuturile acestei colecţii se leagă de numele doctorului Alexandru Slătineanu (1873-1939), academician, profesor universitar, rector al Universităţii Mihăilene din Iaşi, personalitate de solidă reputaţie ştiinţifică în domeniul epidemiologic şi bacteriologic. Fiul său, Barbu Slătineanu (1895-1959), a fost un avizat cunoscător al ceramicii populare româneşti şi un cercetător al femonenului artistic. Studiază sistematic, cu asidue cercetări pe teren, atelierele de ceramică din Oltenia, Transilvania, Muntenia şi Moldova; participă la săpături arheologice, iar cercetările sale se vor concretiza în studii despre ceramică, publicate în reviste de specialitate.
Soţia colecţionarului, Alexandra (1895-1979), care i-a întreţinut interesul pentru ceramica românească şi pentru arta populară în general, era fiica diplomatului Alexandru Lahovary. Cu o vastă cultură, în care cea artistică ocupa o poziţie privilegiată, cu har pentru sculptură, Alexandra Slătineanu a fost ea însăşi o pasionată colecţionară de textile populare, icoane pe lemn şi pe sticlă, pictură.
Colecţia a fost deschisă pentru public în 1948. În 1951, o parte din aceasta a fost donată statului, alcătuind, împreună cu obiectele rămase în posesia familiei, Colecţia de artă comparată Slătineanu. Colecţia intră în patrimoniul Muzeului în anul 1979 şi însumează obiecte create în spaţiul românesc, occidental şi oriental. Sintagma ,,colecţie de artă comparată” subliniază intenţia donatorilor de a releva specificitatea creaţiei artistice româneşti în context universal.
Arta populară românească este generos şi semnificativ ilustrată. În structura colecţiei, ceramica este genul cel mai bogat reprezentat, prin piese de valoare deosebită, datând din secolele XVII - XX, care, în ansamblu, oferă o imagine cuprinzătoare asupra celor mai importante centre de olari din întreaga ţară. Prin vechimea unor exponate, Colecţia Slătineanu oferă posibilitatea cunoaşterii obârşiilor acestui meşteşug, a evoluţiei motivelor decorative de-a lungul secolelor. Alături de ceramică, ţesăturile, scoarţele, costumele ţărăneşti, iile, piesele de mobilier ilustrează originalitatea artei populare româneşti, definind un spaţiu specific de spiritualitate şi creaţie.
În ansamblul de artă românească se detaşează lucrările de pictură şi grafică semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Dimitrie Ghiaţă, Iosif Iser.
Perimetrul european occidental este ilustrat prin mobilier provincial din secolele XVII-XIX. Desenul în cărbune Culegătoarea de morcovi de Vincent van Gogh, achiziţionat se pare de Alexandru Slătineanu din magazinul celebrului negustor de artă Ambroise Vollard, este, incontestabil, cea mai valoroasă piesă de artă occidentală.
Obiecte de podoabă şi de uz cotidian din argint, precum şi un grupaj de arme orientale datînd din secolele XVIII-XIX completează colecţia.
|
Nicolae Grigorescu Ramură de măr înflorit |
Vincent Van Gogh Culegătoarea de morcovi |
Atelier francez Birou Gallé |