Program de vizitare:
Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady, miercuri-vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, luni și marți închis. Prima miercuri din lună intrarea gratuită.
Muzeul Colecțiilor de Artă: luni, marți, vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, miercuri și joi închis. Prima vineri din lună intrarea gratuită.
În zilele de 21, 22 și 23 martie 2024 Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor vor fi închise publicului. Vă mulțumim pentru înțelegere.

 
 
 
 
 
 
Muzeul Național de Artă al României
Chivot. Model miniatural din argint al unei biserici. Țara Românească, circa 1500.
Descriere lucrare
Chivot
argint gravat, emailat, cu elemente turnate și aurite
23,5 x 15,8 x 14,5 cm
Valahia; atelier sud-dunărean
secolul XVI
Inv. 14083 / M 1446
Localizare lucrare
Galeria de Artă Veche Românească, sala 2

Descriere audio

La începutul secolului XVI printre obiectele de preț dăruite de boierii Craiovești mănăstirii Bistrița se număra și acest chivot din argint. El înfățișează o biserică de plan dreptunghiular, cu o absidă cu cinci laturi în dreptul altarului, o turlă centrală şi patru turle mai mici pe colţuri (din care una lipseşte).

Două rânduri suprapuse de plăcuțe dreptunghiulare, demarcate de elemente decorative de inspirație gotică, înconjoară chivotul. Ele conțin busturi ale unor importante personaje din istoria Bisericii. Pe latura nordică sunt reprezentați prooroci (Aaron, Ilie, Habacuc, Ieremia) și imnografii Ioan Damaschinul și Cosma din Maiuma. Pe latura estică apar sfinții Vasile cel Mare, Grigore cel Mare și Ioan Gură de Aur,  autori ai Liturghiei ortodoxe, împreună cu sfântul Nicolae. Pe latura sudică sunt înfățișați sfinții militari Mihail și Dimitrie, Teodor Tiron și Teodor Stratilat împreună cu sfinții doctori fără de arginți Cosma și Damian. Pe latura vestică, marcând intrarea în biserică, este înfățișată icoana Maicii Domnului cu pruncul Hristos (Hodighitria), flancată de Sfinții Petru și Pavel (placa reprezentându-l pe cel din urmă a dispărut).    

Îmbinarea iconografiei tipic ortodoxe cu elemente decorative de factură gotică caracterizează numeroase piese de argintărie utilizate în Țările Române în această perioadă. Ea atestă atât circulația motivelor, varietatea legăturilor comerciale întreținute de boieri și domnitori cât și practicile atelierelor cărora le sunt comandate astfel de piese.

 

Vezi mai multe lucrări din Galeria de Artă Veche Românească

Facebook Page

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.