Muzeul Naţional de Artă al României
Tur virtual tematic - Animale de companie in lucrările MNAR

Tur virtual tematic - Animale de companie in lucrările MNAR

Categorii: Evenimente
Vizualizări: 1981

Descoperim colecțiile MNAR de acasă!

Astăzi vă prezentăm un mic tur tematic virtual, ce prezintă câteva dintre tablourile în care găsim animale de companie.

Mai avem și alte lucrări în care apar prietenii necuvântători ai omului și abia așteptăm să redeschidem și să vă invităm să le descoperiți chiar dumneavoastră, în muzeu.
Până atunci, vă invităm să navigați în liniște, de acasă.

  813 DSC 2192

 

 

 

 

G.D.Mirea - Copiii familiei Goodwin, 1885
Galeria de Artă Românească Modernă, MNAR

Lucrarea, reprezentându-i pe cei trei copii ai bancherului de origine britanică Ernest Goodwin, căsătorit cu principesa Maria Suțu, este expresia tipică a portretului de societate din perioada 1880-1914.

Aici, elementele ce fac aluzie la statutul social al celor trei copii se alătură unor detalii din universul domestic (câinele labrador, coșul împletit) conferind compoziției un aer mai puțin convențional. Exponent al academismului, Mirea a fost unul dintre cei mai apreciați portretiști ai înaltei societăți bucureștene din perioada La Belle Epoque.

 

 

 

 

***

71LLivaditti 4765 DSC 6499

 

Niccolo Livaditti - O doamnă lucrând, 1846
Galeria de Artă Românească Modernă, MNAR

Pictor italian stabilit la Iași în preajma lui 1830, Livaditti a fost un prolific portretist și un important vector al modernizării picturii românești de șevalet. O doamnă lucrând, de factură Biedermeier, reunește într-un singur portret mai toate motivele și preocupările plastice ale epocii: atenția pentru detaliu și redarea materialității obiectelor, preocuparea pentru construcția compozițională și perspectivă, interesul pentru psihologia modelului și peisajul.

Cromatica îndrăzneață, cu accente de roșu, ocru, albastru, violet, în contrast cu negrul rochiei de catifea a modelului, oferă prospețime ansamblului.

Cățelușul maro cu trăsături ușor umanizate, ce apare în stânga tabloului echilibrează compoziția, contribuie la crearea atmosferei domestice caracteristică mediului burghez al epocii.

 

 

 

***

7 Slingelandt

 

 

 

Pieter Cornelisz van Slingelandt - Femeie în interior (Femeie tricotând)
Galeria de Artă Europeană, MNAR

Acest tablou înfățișează o scenă de interior specific olandeză, în care redarea fidelă a vieții cotidiene se îmbină cu o posibilă miză moralizatoare. O femeie tânără, surprinsă tricotând, își îndreaptă privirea către spectator; la picioarele ei se află un câine, a cărui prezență conotează fidelitatea conjugală, iar din tavan atârnă o colivie, „emblemă” a interiorului (domestic) închis.

Claustrarea, esențială în redarea unui interior conceput ca un spațiu al virtuții domestice, este aparent contrariată de ușa deschisă; observăm însă că ea este în fapt blocată de o balustradă, iar exteriorul către care se deschide nu aparține străzii, ci grădinii, fapt ce indică – voalat – tot o formă de recluziune. În sfârșit, cele două tablouri reprezentate în interior, suficient de lizibile încât tematica religioasă să fie identificată („Închinarea păstorilor” și – probabil – „Sfântul Gheorghe”), joacă un rol important în decriptarea imaginii care, cel mai probabil, tematizează comportamentul (feminin) adecvat și dezirabil.

 

 

 

***

8 Brekelenkam

 

  

Quiringh Gerritsz. van Brekelenkam - Scenă de interior, 1660
Galeria de Artă Europeană, MNAR

O scenă de interior cu trei personaje, câteva detalii de decor și o intrigă vizuală cel puțin interesantă – o vizită și o slujnică care își spionează tânăra stăpână.

O înscenare nu lipsită de ambiguități și completată de unele detalii figurative cu semnificații simbolice, destul de transparente, cum ar fi câinele ținut în poală de tânăra stăpână. El este îndeobște o „emblemă” a fidelității conjugale, în vreme ce harta din fundal, relativ frecvent inclusă în scenele de gen olandeze, este interpretabilă – între altele – în cheia îndepărtării, a despărţirii vremelnice și a tribulațiilor erotice.

 

 

 ***

 

9 Gortzius

 

 

 

 

Geldorp Gortzius - Fetița cu pisica
Galeria de Artă Europeană, MNAR

Un artist specializat în portret, atent nu doar la compunerea figurii (atitudine, particularitățile fizionomiei de copil etc.), cât mai cu seamă la surprinderea interiorității personajului reprezentat. Chiar dacă identitatea îi rămâne învăluită în mister, este evidentă calitatea de portret, ca reprezentare mimetică a unei identități documentabile.

Pisica, o prezență nu tocmai uzuală, poate fi o aluzie caracterială, fie cu rol emblematic, dacă nu cumva un simplu adaos „anecdotic”.

 

 

  

***

sirato femeia cu pisic

 

 

Francisc Șirato - Femeia cu pisică
Muzeul Colecțiilor de Artă

Membru al Grupului celor patru, alături de pictorii Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu și de sculptorul Oscar Han, Francisc Șirato a desfășurat o amplă carieră de pictor, grafician și cronicar de artă. Lumina și culoarea sunt principalele sale preocupări plastice, lesne de sesizat atât în toată tematica abordată.

Lucrarea cu un singur personaj feminin devine unul dintre motivele sale predilecte, nepoata sa, Lila Nădejde, fiindu-i un credincios model. Titlurile compozițiilor sale sunt mereu evocatoare, ca și în cazul Femeii cu pisică, unde, pe fundalul unui peisaj estompat, se profilează, alături de personajul feminin, o pisică dormind. Pictura reflectă ecouri ale vocabularului plastic utilizat de Școala de la Paris în perioada interbelică și preeminența culorii în construcția compozițională.

 

 

 

***

Petracu Mariana cu pisica

 

 

Gheorghe Petrașcu - Mariana cu pisică
Muzeul K.H. Zambaccian

Format sub influența lui Nicolae Grigorescu și a picturii impresioniste, Gheorghe Petrașcu va ajunge la o viziune proprie, inconfundabilă, bazată pe materialitatea pastei picturale. Peisajul și natura moartă sunt genurile sale favorite, artistul excelând ca pictor intimist, preferând mediul familial și cel al interiorului de atelier.

Chipul uman nu este un subiect predilect în opera sa, însă atunci când se oprește asupra lui își alege ca modele pe cei apropiați, familia sau prietenii.

Fiica artistului este cea care îi pozează pentru Mariana cu pisică, o reprezentare a inocenței specifice vârstei, un pretext pentru adevărate exerciții de virtuozitate cromatică

 

 

 

***

Theodor Aman Femeia cu cainele MNAR

 

Theodor Aman - Femeia cu câinele, 1862
Galeria de Artă Românească Modernă, MNAR

Lucrările de mici dimensiuni ale lui Aman, scene de gen sau portrete, înglobează toată sinceritatea artistului în faţa modelului, aceea pe care nu o putea întrebuinţa în marile sale compoziţii istorice. Mai puţin pretenţioase, cele dintâi, îi ofereau ocazia de a lăsa liber instinctul său plastic. Ele exprimă cu naturaleţe şi simplitate viaţa în intimitatea unui interior.

Femeia cu câinele este o lucrare profund realistă reprezentând un personaj feminin, se pare modelul său preferat - Frosa, care afişează o atitudine nonşalantă, visătoare, uşor absentă, lipsită de afectarea şi convenienţele impuse de portretele de aparat. Alegerea rochiei negre îi permite oferirea unei adevărate demonstraţii de virtuozitate picturală.
Tuşa are dinamismul şi viziunea specifice romantismului târziu, suprafaţa picturală este tratată mai larg, cu mai multă libertate iar unele detalii, prin modul cum sunt redate marchează pictura în plein-air ce nu îl va lăsa indiferent.

Clar-obscurul, la care apelează iniţial, va fi înlocuit treptat de o luminozitate ce caracterizează lucrările din ultimii săi douăzeci de ani de viaţă.

Câinele, regăsit și într-un portret canin aflat la Muzeul Theodor Aman, dar și în lucrarea „Doamnă pictând” de la Muzeul de Artă din Craiova, a fost, probabil, câinele familiei Aman.

 

 

***

 #StamAcasa #aproapedeARTA #ARTAonline #MuseumAndChill 

 

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.