Muzeul Naţional de Artă al României
„C.D. Rosenthal. Un artist în vremea revoluției” - din 24 septembrie la MNAR

„C.D. Rosenthal. Un artist în vremea revoluției” - din 24 septembrie la MNAR

De la 24 Septembrie 2020 11:00 până la 21 Februarie 2021 17:00
Categorii: Evenimente
Vizualizări: 1511

 

Cea mai importantă expoziție a toamnei, marca Muzeul Național de Artă al României, Secția de Artă Românească Modernă.


Curator: Monica Enache
Organizator: MNAR
Perioadă: 24 septembrie 2020 - 20 februarie 2021
Program de vizitare: miercuri – duminică, 11.00 – 17.00
Preț bilet: 10 lei
Muzeul Național de Artă al României, Sălile Kretzulescu

Expoziția este organizată cu sprijinul financiar primit de la Asociația „Prietenii Muzeului Național de Artă al României” și cu aportul a peste 15 instituții, muzee și colecții din țară și din străinătate.

La împlinirea a 200 de ani de la nașterea lui Constantin Daniel Rosenthal (1820-1851), MNAR îi dedică artistului o expoziție monografică însoțită de un catalog ce reunește toate lucrările sale pe care le-am putut identifica în țară și în străinătate, unele necunoscute până astăzi.
Catalogul conține și toate scrisorile cunoscute până acum adresate de C.D. Rosenthal lui C.A. Rosetti, păstrate în arhive din România – la Biblioteca Academiei Române și Biblioteca Națională.

Multe dintre acestea au fost descifrate și traduse în premieră cu această ocazie. Publicarea integrală a acestor scrisori dezvăluie o lume și un stil de viață aproape pierdute pentru omul secolului XXI.

„De la ‘48 am învățat ceea ce ar fi trebuit să învățăm cu mult înainte, vai, anume de a începe reforma cu noi înșine, înainte de a ne amesteca în treburile altora”, îi scria C.D. Rosenthal prietenului său C.A. Rosetti pe 30 ianuarie 1851.

© Foto: MNAR

 

120157471 3458264157567870 1318904785091975866 o120161984 3458261824234770 474800352147841215 o

 

 

120238169 3458262014234751 7578777492581439881 o 1

120188400 3458262177568068 2467504294041654972 o120136176 3458262204234732 1840072575942731708 o

 

 

 

Cuvântul managerului interimar, Cristina VERONA TOBI, la vernisajul expoziției:

România revoluţionară:
Am început reforma cu noi înşine şi am clădit un destin european

 

La aniversarea a 200 de ani de la naşterea lui Constantin Daniel Rosenthal, Muzeul Naţional de Artă al României prezintă publicului o expoziţie unică. În an aniversar, la 70 de ani de la deschiderea Galeriei de Artă Nationala, 

MNAR nu avea cum să nu marcheze unasemenea eveniment. MNAR a organizat, de-a lungul timpului, cele mai importante expoziții din țară și a pus mereu accentul pe legătura strânsă dintre artă și evoluția vieții sociale, politice și culturale.

În 2020, Echipa MNAR organizează nu doar o expoziție monografică de excepție, ci invită la reflecție, este un bun prilej de a privi retrospectiv la drumul parcurs de societatea noastră pentru a vedea cum a evoluat destinul european al României.

În urmă cu 200 de ani, în Europa aveau loc mişcări naţionale, revoluţii menite să aducă modernizare. Şi pe teritoriul României de azi, în Ţările Române, nevoia de modernizare şi de afirmare a conştiinţei naţionale erau puternic resimţite.

Revoluţia română de la 1848 a marcat un moment important în evoluţia destinului unui popor şi a unor teritorii care aveau să se unească. În jurul acestui deziderat, al afirmării naţiunii române, s-au aflat personalităţi marcante ale istoriei precum: Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Sion, Alecu Russo, Lascăr Rosetti, Petrache Cazimir, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Moruzi, Nicolae Catargiu, Vasile Canta și Maria Rosetti, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Golescu, Ștefan Golescu, Gheorghe Magheru, C.A. Rosetti, Nicolae Bălcescu și Ion C. Brătianu.

Constantin Daniel Rosenthal, născut în 1820 la Pesta, a fost una din figurile excepţionale ale acelor timpuri. A studiat la Academia de arte frumoase din Viena, iar în 1840 a venit în Principate unde a cunoscut mediul revoluţionarilor români din Ţara Românească. Mediile reformatoare de la acea vreme propuneau unirea principatelor, adoptarea unei constituții liberale și o serie de libertăți individuale cu scopul de modernizare. În iunie 1848, are loc revoluţia la Bucureşti. Este citită constituţia revoluţionarilor pe Câmpia Filaretului, imagine plastică sugestivă pe care Rosenthal o transpune în lucrarea iconica România rupându-şi cătuşele pe Câmpia Libertăţii.
„De la ‘48 am învățat ceea ce ar fi trebuit să învățăm cu mult înainte, vai, anume de a începe reforma cu noi înșine, înainte de a ne amesteca în treburile altora...Revoluția a intrat în sufletul meu [...] Nu pot crea decât figuri de femei sau de mame pentru a regenera secolul nostru, pentru a îndrepta corupția, figuri nobile, eroice și duioase.” C.D. Rosenthal, Scrisori către C.A. Rosetti

Istoria ne artă că idealul suprem al poporului român a fost mai puternic şi a învins în faţa tuturor obstacolelor. Au urmat decenii de încercări, file rămase în istorie: 1859 - înfăptuirea unirii celor două principate sub Alexandru Ioan Cuza; 1877 - proclamarea independenţei sub principele Carol I; 1918 – marele vis împlinit, naşterea României Mari sub Regele Ferdinand şi Regina Maria.

Expoziţia „Constantin Daniel Rosenthal – un artist în vremea revoluţiei” evocă personalitatea pictorului, scoate la lumină lucrări şi o serie de epistole adresate lui C.A. Rosetti, necunoscute și nepublicate până astăzi. Atmosfera creată este cea a unei epoci ce impunea reformă si modernizare.

Azi, la 200 de ani distanţă, suntem liberi, iar România este stat membru în Uniunea Europeană. Am văzut cum, grației elitelor și tineretului întors de la studii din străinătate, revoluția de la 1848 a fost un moment miraculos, care a adus schimbări înnoitoare și cum, într-un interval de 50 de ani, am trecut de la orânduiri de tip feudal la instituții de tip occidental. Acestea au garantat evoluția regatului român și au avut o importanță excepțională pentru viitorul stat.

Azi, continuăm reforma cu noi înşine pentru a menţine destinul european pe care ni l-au croit înaintaşii noştri şi de la care nu ne vom abate.

Expoziția se adresează publicului larg, publicului avizat, deopotrivă, prin elementele de noutate pe care le prezentăm. Totodată, un public țintă pe care dorim să îl atragem este tânăra generație. Avem ocazia de a explica tinerilor, corect și cu onestitate, momentele capitale din istoria noastră. MNAR, această navă amiral a instituțiilor muzeale din țară, are datoria de a contribui la educarea publicului. Le vom vorbi tinerilor despre valorile în care au crezut și pentru care au luptat reprezentanții elitei române la 1848, valori pe care noi le-am moștenit și pe care dorim ei să le preia. Expoziția și catalogul sunt mărturia vie al acestui angajament al reînnoirii misiunii noastre ca instituție de cultură.

Este integral rezultatul muncii, pasiunii și implicării echipei de specialiști ai MNAR și a tuturor colegilor. Sufletul și creierul, cea care a imaginat totul, este curatorul expoziției, Monica Enache, șefa Secției de Artă Românească Modernă a MNAR.

Iar, cum, la fel ca în viață, atunci când iți este cel mai greu, doar prietenii adevărați pășesc pe drum lângă tine, aceast proiect nu ar fi fost posibil fără sprijinul integral al Asociației Prietenii MNAR. Mulțumirile noastre se îndreaptă către doamna Ana Maria Mihăescu, președinte al Asociației, dar și către toți reprezentanții instituțiilor, galeriilor, colecționarilor privați și partenerilor media, reprezentanților statului român, colegilor, prietenilor care ne-au fost aproape la deschiderea expoziției în data de 23 septembrie a.c.

2020 a fost un an dificil pentru noi toți, cu atât mai mult prețuim fiecare prieten care s-a alăturat pe drumul nostru. În numele echipei MNAR, vă mulțumesc tuturor cât pentru 200 de ani.

 

 

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.