Program de vizitare:
Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Zambaccian și Muzeul Theodor Pallady, miercuri-vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, luni și marți închis. Prima miercuri din lună intrarea gratuită.
Muzeul Colecțiilor de Artă: luni, marți, vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, miercuri și joi închis. Prima vineri din lună intrarea gratuită.
În zilele de 21, 22 și 23 martie 2024 Sala Tronului, Sufrageria Regală și Scara Voievozilor vor fi închise publicului. Vă mulțumim pentru înțelegere.

Programul de vizitare al expoziției „Victor Brauner. Între oniric și ocult” în data de 31 martie 2024 va fi 11.00-16.00. 
 
 
 
 
 
Muzeul Național de Artă al României
Brâncuși. Forme în alb și negru

Brâncuși. Forme în alb și negru

De la 18 Februarie 2016 09:00 până la 19 Mai 2016 18:00
Categorii: Evenimente
Vizualizări: 4949

Muzeul Național de Artă al României organizează în perioada 18 februarie – 29 mai 2016, în Sălile Kretzulescu, expoziţia Brâncuși. Forme în alb și negru.

Expoziția face parte din Programul naţional 140 de ani de la naşterea marelui sculptor Constantin Brancuşi inițiat de Ministerul Culturii și propune o selecţie de 40 de tiraje moderne după clișeele realizate de Brâncuşi la Paris: aspecte din atelier şi sculpturi aflate în diferite stadii de lucru.

Pe lângă fotografii, în expoziţie se regăsesc şi două module interactive din atelierul Pasărea ascunsă-n piatră, găzduit în corpul Ştirbei al muzeului. Atelierul a fost conceput de specialiştii de la Centrul Georges Pompidou din Paris pentru a-i familiariza pe copii cu lucrările lui Brâncuşi. Cele două module aduse în expoziţie oferă acum unui public mai larg posibilitatea de a descoperi în mod ludic universul sculptorului.

Atât fotografiile, cât şi modulele interactive au fost donate Muzeului Naţional de Artă al României de Muzeul Naţional de Artă Modernă – Centrul Georges Pompidou din Paris în 2006, respectiv 2007.

***

Primele fotografii ale lucrărilor lui Brâncuşi au fost făcute de fotografi anonimi de la începutul secolului XX. Curând însă, artistul începe să folosească el însuşi aparatul de fotografiat, din 1921 luând lecţii de fotografie cu Man Ray, celebru deja în domeniul fotografiei de avangardă. Pentru Brâncuşi, care era preocupat în mod special de exploatarea efectelor de lumină în sculptură, trecerea la fotografie a fost cât se poate de firească.

Se pare că această hotărâre a fost luată în urma unei dispute cu un fotograf aflat în atelierul său. În timpul unei şedinţe foto, a observat că unul dintre bronzurile sale nu are strălucirea obişnuită; din discuţia cu fotograful, a aflat că acesta pudrase lucrarea pentru a-i atenua efectele de lumină. De atunci, Brâncuşi a decis să-şi fotografieze singur lucrările, promovându-şi astfel mai eficient opera şi în afara Parisului. Atent la reacţia publicului, el a început să răspândească imagini ale atelierului, precum şi ale diferitelor stadii sau variante ale lucrărilor.

Facebook Page

Acest site folosește cookies

Folosim module cookie pentru a vă pune la dispoziție caracteristici de social media și pentru a analiza traficul. Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora.