Din grafica românească a secolului XIX, Cabinetul posedă numeroase desene, acuarele şi gravuri de Theodor Aman, Carol Popp de Szathmari şi Nicolae Grigorescu. De la acesta din urmă se păstrează şi câteva caiete de schiţe. Pastelurile şi acuarelele lui Ştefan Luchian constituie cel mai coerent şi valoros ansamblu din grafica artistului existent într-un muzeu. Marii pictori-desenatori ai generaţiei interbelice, ca Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu şi Jean Al. Steriadi, sunt reprezentaţi cu lucrări din întreaga carieră. O menţiune se cuvine desenelor sculptorului Dimitrie Paciurea şi, în special, carnetelor lui de schiţe.
Dintre şcolile europene, cel mai bine reprezentată este cea franceză. Colecţionarii şi mulţi dintre artiştii români s-au format în ambianţa culturii franceze. De aceea există la Bucureşti desene de Delacroix, Bourdelle, Matisse, alături de o amplă colecţie de gravură franceză din secolele XVIII şi XIX. Dintre celelalte şcoli europene se remarcă cea italiană, olandeză şi flamandă.
În timpul revoluţiei din 1989, depozitul de desen cu caracter documentar a fost distrus de incendiu, 400 de desene dispărând atunci în flăcări. În anii imediat următori, câteva donaţii au compensat generos pierderile cabinetului (Ligia şi Pompiliu Macovei, Elena şi Dr. Aurel Olaru, Vasile Kazar). Alte donaţii au îmbogăţit şi continuă să îmbogăţească colecţiile de desen şi gravură românească (Jacques Bourcier, Geta Brătescu, Eugenia Iftodi, Lola Schmierer-Roth).
Din anul 2000, Cabinetul are două spaţii de expunere în cadrul Galeriei de Artă Europeană şi a celei de Artă Românească Modernă, unde organizează expoziţii cu lucrări din patrimoniul său.
Pe site-ul muzeului sunt prezentate 40 de lucrări de artişti români şi străini din colecţia Cabinetului, organizate pe şcoli.
[1]
2
