În prezent, secţia de Arte Decorative nu dispune de o galerie proprie în cadrul Muzeului Naţional de Artă al României, dar organizează expoziţii temporare tematice şi contribuie cu unele dintre cele mai valoroase piese din patrimoniul său la completarea expunerilor permanente ale Galeriei de Artă Europeană şi Galeriei de Artă Veche Românească.
Colecţiile sunt organizate pe categorii de obiecte, iar în cadrul categoriilor, pe tipuri morfologice. Astfel printre cele aproximativ 300 de piese textile, cele mai valoroase sunt tapiseriile create în celebre manufacturi flamande (Bruxelles, Oudenaarde, Lille) şi în atelierele franceze de la Beauvais, Aubusson, Paris. Din producţia centrului Bruxelles provine de pildă cea mai veche lucrare a colecţiei, Regele Solomon primind vizita reginei din Saba, realizată în preajma anului 1500 de Maestrul Philippe. Alături de tapiserii, colecţia de textile mai deţine broderii, brocarturi veneţiene, dantele flamande, italiene, franceze, un mic număr de costume şi accesorii vestimentare.
În colecţia de miniaturi, cuprinzând 300 de piese, se remarcă cele semnate de iluştri miniaturişti europeni ai secolelor XVIII şi XIX precum Jean Baptiste Isabey, Richard Cosway, Franz Xavier Winterhalter, dar şi de artişti români precum Ion D. Negulici, Anton Chladek, Carol Popp de Szathmary.
Colecţia de ceramică, însumând obiecte din gresie, faianţă şi porţelan, deţine piese remarcabile create în cunoscutele manufacturi din Germania, Spania, Ţările de Jos, Franţa, Italia, începând din secolul XVI. În privinţa sticlăriei, alături de obiecte din secolele XVII – XIX produse în manufacturile din Boemia, Italia, Franţa, în colecţie se află un număr de exemplare Art Nouveau create în atelierele Gallé, Daum, Lalique, precum şi câteva unicate semnate de maeştri ca Henri Cros, Gabriel Argy -Rousseau, Almaric Walter.
Colecţia de mobilier (circa 1000 de piese) oferă o imagine cuprinzătoare asupra diversităţii stilurilor europene şi evoluţiilor tehnice în materie de decor. Cele mai numeroase sunt piesele franceze Napoleon III şi cele în stil Ludovic XV şi Ludovic XVI. Dintre piesele italieneşti, demne de menţionat sunt cabinetele şi mesele cu mozaic din sticlă sau cele cu intarsii de fildeş, lucrate în maniera şcolii milaneze; mobilierul german şi austriac Biedermeier este reprezentat de garnituri de mese, canapele şi comode.
Cele aproximativ 3300 de obiecte din argint, cositor şi bronz alcătuiesc colecţii reprezentative pentru arta prelucrării metalelor în Europa, începând din secolul XVI până la sfârşitul secolului XIX. Cea mai importantă din punct de vedere cantitativ, colecţia de argintărie cuprinde atât piese utilitare, cât şi decorative, produse în secolul XIX, printre acestea numărându-se câteva exemplare create de meşteri celebri precum Fabergé, Odiot, Klinkosch, Ovcinnikov. Mai mică dar nu mai puţin importantă, colecţia de cositoare deţine atât piese produse de foarte cunoscuţi meşteri occidentali, nume de referinţă în domeniu precum Albrecht Preissensin, Joachim Schirmer, Joseph Heillingötter, cât şi obiecte produse în atelierele transilvănene.
Patrimoniul secţiei de Arte Decorative mai deţine şi alte tipuri de obiecte, organizate în mici şi valoroase colecţii, precum cele de ceasuri, bijuterii din metale şi pietre preţioase, şi un fond de piese cu valoare documentară.
Site-ul Muzeului prezintă o selecţie de 37 de piese dintre cele mai valoroase ale colecţiei de artă decorativă – organizate pe categorii de obiecte, iar în cadrul fiecărei categorii, cronologic.
[1]
2
